
Vi foru tanti guerri in Sicilia picchì a tutti ci piacia sta terra. Un populu di mircinari italici, chiamati Mamertini, invaderu MISSINA. Pi chistu mutivu ci fu la vinuta di Pirro chi avia puru elefanti. Li Mamertini dumannaru aiuti a li rumani e cuminciau la prima guerra Punica, chi durau circa deci anni. Chiddu era lu tempu di l’omu chiù ncignusu di l’antichità, lu siracusanu ARCHIMEDE, ca cu li specchi facia abbruciari li navi rumani. Ma a la fini la Sicilia addivinto’ lu stissu na provincia rumana.
Circa ducentu anni prima, lu Re di li Siculi DUCEZIO, ca nzemmula cu l’autri populi antichi, li Sicani e li Elimi, avia furmatu la LEGA SICULA, pruvo’ a firmari l’invasioni, ma arrinisciu sulu mparti nto so ntentu. Li rumani oramai avianu caputu ca pi megghiu vinciri li Cartaginisi s’avianu a stari in Sicilia. La so posizioni, nmenzu a lu Mediterraniu, era la megghiu e poi la Sicilia nun avia sulu la terra fertili chi puteva pruduciri tuttu, pi nutricari li surdati, sempre nguerra, nta tuttu a lu munnu canusciutu nta di tempi. Ma l’autra ricchizza eranu li megghiu ciriveddi chini di sapiri. Pi ammuntualli tutti ci vulissi un libru. L’urtima citati ca resistiu fu lu regnu di Siracusa, ma puru idda cariu nta li manu di li rumani. Li so ricchizzi sirvero pi paari li spisi di la secunna guerra Punica. Li rumani stettiru nSicilia finu a lu quintu seculu doppu Cristu.